Ministerul Justiției
Oficiul Național al Registrului Comerțului

19 Octombrie 2021

portal

 

BULETINUL PROCEDURILOR DE INSOLVENȚĂ

 

          În România insolvența persoanelor juridice (profesioniști, asociații, fundații, societăți agricole, etc.) este reglementată, în prezent, de dispozițiile Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență (http://www.bpi.ro/?page_id=43 Acte normative care reglementează BPI).
          Procedura de insolvență poate fi generală sau simplificată.
          Procedura generală de insolvență include perioada de observație, reorganizarea judiciară și falimentul.
          Perioada de observație este perioada cuprinsă între data deschiderii procedurii insolvenţei şi data confirmării planului de reorganizare sau, după caz, a intrării în faliment.
          Reorganizarea judiciară este procedura care se aplică debitorului aflat în insolvență în vederea achitării datoriilor acestuia conform unui program de plată a creanțelor cuprins într-un plan de reorganizare, votat de creditori și confirmat de judecătorul sindic. Executarea planului de reorganizare nu poate depăși 3 ani, calculați de la data confirmării acestuia de către judecătorul sindic.
          În situația în care planul de reorganizare nu se îndeplinește sau nu a fost propus plan de reorganizare sau, chiar propus un plan, acesta nu a fost votat de către creditori sau confirmat de către judecătorul sindic, debitorul va intra în procedura generală de faliment.
          Procedura simplificată de insolvență reprezintă procedura de insolvenţă prin care debitorul care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenţei, fie după o perioadă de observaţie de maximum 20 de zile, perioadă în care se analizează îndeplinirea condițiilor legale.
          În procedura de faliment are loc lichidarea averii debitorului pentru acoperirea datoriilor, urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.
          Cererea de deschidere a procedurii de insolvență se poate formula atât de către debitorul aflat în insolvență, cât și de către unul sau mai mulți creditori ori de către persoanele sau instituțiile prevăzute expres de lege, valoarea prag a creanței pentru a se putea introduce cererea de deschidere a procedurii de insolvență fiind de 50.000 lei, iar pentru salariați de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.
          Odată cu deschiderea procedurii de insolvență a debitorului, judecătorul sindic va desemna un administrator judiciar provizoriu/lichidator judiciar provizoriu dintre practicienii în insolvență înscriși în Tabloul Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România. Cu ocazia primei adunări a creditorilor, aceștia vor confirma sau înlocui administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu numit de judecătorul sindic. Printre primele măsuri prevăzute de lege a fi întreprinse de către administratorul judiciar/lichidatorul judiciar este aceea de a întocmi tabelul provizoriu de creanțe, ca urmare a înregistrării, verificării și admiterii cererilor de înscriere a creanțelor formulate de creditorii debitorului intrat în insolvență. Singurele creanțe înscrise în tabel, din oficiu, fără a fi necesară formularea vreunei cereri de înscriere la masa credală sunt creanțele salariale (cele izvorâte din raporturile de muncă și raporturi asimilate între debitor și angajații acestuia).
          Debitorul poate continua desfășurarea activităților curente în perioada de observație sub conducerea administratorului special și supravegherea administratorului judiciar, dacă debitorului nu i-a fost ridicat dreptul de administrare, sau sub conducerea administratorului judiciar, dacă debitorului i-a fost ridicat dreptul de administrare.
          În perioada de executare a planului de reorganizare, debitorul își desfășoară activitatea sub conducerea administratorului special și supravegherea administratorului judiciar.
          În cadrul procedurii de insolvență, administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar formulează acțiune în antrenarea răspunderii patrimoniale atunci când identifică persoanele culpabile de starea de insolvență a debitorului (membrii organelor de conducere şi/sau supraveghere din cadrul societăţii, precum şi orice alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului). Această acțiune poate fi introdusă și de către comitetul creditorilor, de creditorul care deține mai mult de 30% din valoarea creanțelor înscrise la masa credală sau de către creditorul desemnat de adunarea creditorilor. Persoana împotriva căreia s-a pronunţat o hotărâre definitivă de atragere a răspunderii nu mai poate fi desemnată administrator sau, dacă este administrator în alte societăţi, va fi decăzută din acest drept timp de 10 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii.
          Comunicarea citațiilor, precum și a oricăror acte de procedură emise în cadrul procedurii de insolvență se realizează prin Buletinul Procedurilor de Insolvență, publicație editată, în format electronic, de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, care are drept scop publicarea citaţiilor, convocărilor, notificărilor şi comunicărilor actelor de procedură efectuate de instanţele judecătoreşti, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar după deschiderea procedurii de insolvenţă prevăzute de prezenta lege, precum şi a altor acte care, potrivit legii, trebuie publicate. (http://www.bpi.ro/?page_id=38 Despre noi)
Accesul la Buletinul Procedurilor de Insolvență, precum și la informațiile din Buletinul Procedurilor de Insolvență sunt disponibile pe portalul de servicii online ONRC, https://portal.onrc.ro și website-ul www.bpi.ro.

 

Programul de lucru cu publicul la ghișeu se desfășoară de luni până joi între 09.00-11.00 și 12.00-14.00, iar vineri între 08.00-10.00 și 11.00-13.00.